Lumina Veșniciei

În lumina blândă-a dimineții,

Se-nalță șoapta vechii scrieri,

Cuvântul sfânt, izvorul vieții,

Ce leagă taina veșniciei.

Din ceruri coborând cu grație,

Iisus, lumina lumii toate,

În cruce-și poartă dorul greu,

Și slava Lui pe veci ne-mparte.

În fiecare vers, o rugă,

În fiecare gând, iubire,

Cuvântul Lui, nădejdea lungă,

Ne poartă-n veșnică sfințire.

Tăcut, prin pagini de Scriptură,

Descoperim divinul dor,

Și-n fiecare taină pură,

Îl regăsim pe Salvator.

Slăvit fie-n vecie Domnul,

Ce-a rupt zăvoarele de fier,

Și ne-a adus pe calea sfântă,

Spre cerul veșnic, fără ger.

Iar în inima cea plină,

De dor și pace, fericire,

Să-l purtăm pe Iisus Domnul,

În rugăciune și iubire.