Speranțe din cer

Dacă Cerul nu ar fi, nu am fi avut nici o speranță. Dacă nu ne-am fi născut, nu am fi cunoscut niciodată iubirea de mamă. Dacă nu am respira, nu am ști că avem viață în noi, și această viață este de la Tatăl care ne-a pregătit un loc în cerul Său, ne-a dăruit dragostea mamei și, prin Isus Hristos, avem Viața veșnică. Suntem datori, datori să-I mulțumim pentru fiecare răsuflare, pentru fiecare zâmbet, pentru fiecare moment în care simțim iubirea și prezența Sa.

Suntem datori să-I mulțumim pentru darul vieții și pentru fiecare binecuvântare revărsată peste noi. Fiecare zi este un nou început, o nouă șansă de a-I aduce slavă și de a trăi în adevăr și iubire. Prin sacrificiul lui Isus Hristos, am primit harul și libertatea de a fi copii ai Lui, și suntem chemați să fim recunoscători pentru acest dar suprem.

Când privim Cerul, vedem promisiunea unei veșnicii alături de El, o veșnicie plină de pace și iubire. Când ne simțim iubiți de mama, înțelegem o frântură din dragostea imensă a lui Dumnezeu pentru noi. Și când respirăm, simțim viața Lui în noi, un dar de preț care ne cheamă să trăim fiecare clipă cu inima plină de mulțumire și de credință.

Să fim recunoscători, să trăim în lumina harului Său și să nu uităm că viața, iubirea și speranța noastră sunt daruri de la Tatăl, care ne așteaptă cu brațele deschise în cerul Său sfânt.